|
Însă acidul clorhidric este un rău necesar. Pe de o parte, acidul distruge patogenii care încearcă să colonizeze organismul uman, pe de altă parte, este atât de coroziv încât ar putea distruge cu uşurinţă oricare dintre celulele noastre. Cum poate organismul să secrete acid clorhidric şi în acelasi timp să se apere de el? Simplu: prin creerea unui compartiment, pe care îl tapetează cu o substanţă protectoare şi în acelaşi timp îl delimitează de vecinătăţi prin porţi de acces.
Aceasta este modul elegant în care organismul se foloseste de acid, ferindu-se totodată de arsurile chimice şi inflamaţiile cauzate de acesta. Stomacul secretă acid şi se apără de el secretând mucus gastric care acoperă pereţii, formând un strat protector şi aderent. Totodată, stomacul îşi protejează vecinii prin sfincterele cardia şi pilor, aşa încât acidul concentrat nu poate părăsi stomacul.
Acest echilibru destul de fragil se strică însă fie ca urmare a stilului de viată nesănătos sau prin cumul de factori de risc. Astfel, prin diverse procese precum hiper-secreţia de acid clorhidric indusă de stres, secreţia de mucus gastric perturbată de anumite medicamente, prezenţa substanţelor toxice (alcool, gudroane din fum de ţigară, nitriţi, etc), infecţia cu bacteria Helicobacter pylori, şi aşa mai departe, în cele din urmă mecanismele defensive ale stomacului sunt depăşite, iar mucoasa gastrică este iritată.
Prin răspunsul inflamator organismul caută să-şi mobilizeze resursele pentru a se apăra de agresiune, însă dacă inflamaţia se cronicizează se ajunge la gastrita cronica care poate evolua în timp către ulcer gastric şi cancer gastric.
|
|
sus